Comuna Cozieni este asezata acolo unde dealurile se intalnesc cu muntii, in Subcarpatii de Curbura.
Suprafata totala este de 5561 ha, comuna fiind situate la aproximativ 38-46 de km de municipiul Buzau, intre punctual Cimpoiasul , la limita cu comuna Parscov si punctul La Avram, la limita cu comuna Bozioru.
Este comuna cu cele mai multe sate din tara, 20:TRESTIA, IZVORU, GLODURILE, COLTENI, CIOCANESTI, ZAPODIA, VALEA BANULUI, COZIENI(resedinta comunei), TULBUREA, PIETRARU, VALEA ROATEI, NISTORESTI, LUNGESTI, PUNGA, TEISU, BALANESTI, BERCESTI, COCARCENI, FATA LUI NAN, ANINI.
Ca pozitie geografica, se situeaza la intersectia paralelei 45°20΄ lat.N cu meridianul de 26°29΄ long.E, in jud. Buzau.Altitudinea medie a reliefului este de 300 de metri, iar vecinii sunt:comunele ODAILE si BOZIORU(N), COLTI si PANATAU (V), PARSCOV (E).
Este o comuna ale carei sate sunt situate pe dealuri (80%)si in depresiuni intracolinare (20%). Clima este specifica etajului deluros, cu o temperature medie anuala de 9°C. Vara, temperaturile depasesc 35 de °C, iar iarna pot scadea pana la -15°C, -20°C.
Hidrografia este reprezentata de paraul Balaneasa (Saratelul Balanesei), affluent al raului Buzau, dar si de paraie mai mici: MURATOAREA, TULBUREA, TRESTIA, VALEA IEPII.
Vegetatia naturala este bogata si variata, alcatuita din paius, trifoi, mohor, pelin, traista ciobanului. Se gasesc si arbusti ca maces, paducel, porumbar si paduri de foioase: stejar, fag, mesteacan, frasin sau tei.
Fauna este alcatuita din : lup, caprioara, urs, mistret, veverita, ciocanitoare , cuc, iepure, dihor, vrabii, randunele etc.
Istoric- prima atestare documentara este a satului TRESTIA. In 1519, Basarab Voievod intareste stapanirea jupanului TEATIU PARCALABUL asupra mosiei TRESTIA.
In a doua jumatate a sec. al XVI-lea, sunt amintite si asezarile Mosasti, Glodurile, Tihulesti, prin documente emise de Alexandru Mircea Voievod si Mihai Viteazul.
In 1925, pe actualul teritoriu al comunei, existau comunele Balanesti( 2633 locuitori) si Trestia (2090) .
In 1968, cele doua comune au fost unite sub numele de COZIENI, cu resedinta in satul COZIENI.
Populatia comunei este in 2011, la ultimul recensamant, de 2139 locuitori. Sporul natural fiind negativ, astazi se mai gasesc aproximativ 2000 locuitori, din care 97% de etnie romana si tot 97% apartinand cultului orthodox.
Comuna este traversata de drumul judetean DJ 203L, care o leaga de Pirscov (Sud) si de Bozioru (N). Satele sunt ,in general mici, din categoria celor rasfirate, iar cele situate in zone inalte sunt risipite.
Dotari edilitare: doua scoli (Cozieni, Balanesti), doua gradinite (Cozieni, Balanesti), dispensar medical uman, dispensar veterinar, farmacie, doua camine culturale, sapte biserici ortodoxe si una protestanta.
OBIECTIVE TURISTICE
Din punct de vedere al turismului natural, remarcam ,,Ochiurile” sau ,,Fierbatorile” de la Tulburea si Glodurile. Sunt doua areale de vulcani noroiosi situate in cele doua sate, insa mult mai putin dezvoltati ca la Piclele Mari si Mici. Pe vreme caniculara seaca, activandu-se doar la ploi abundente si cutremure.
La Balanesti a existat ,,Malul cu gaura”, un loc legendar care a servit drept ascunzatoare eteristilor de la 1821, dar care a disparut in urma unei alunecari de teren.
Comuna face parte din Geoparcul ,,Tinutul Buzaului” alaturi de comunele vecine.
Turismul antropic poate fi practicat la bisericile din comuna, unde se gasesc si monumente ale eroilor, tunuri, troite, vechi obiecte de cult:
– Biserica ,,Sf. Nicolae” Cocarceni (1819);
– Biserica ,,Sf. Voievozi” Pietraru (1849);
– Biserica ,,Sf.Constantin si Elena” Trestia(1810 -fost schit);
– Biserica ,,Adormirea Maicii Domnului” Cozieni (1897) .
In zona Balanesti se afla doua situri arheologice. Este vorba despre cele situate in zona ,,pe poduri”, apartinand culturii Gumelnita din neolitic (mileniul al IV-lea i.Hr.) si necropola din epoca migratiilor (secolele al VII-lea – al VIII-lea) aflata in zona ,,Facaiana”.
La 15 august se desfasoara un festival, care conserva traditiile comunei. ,,Targul de Sfanta Marie” atrage in fiecare an locuitori din comunele invecinate si pe fiii satului plecati in lume.
Comuna Cozieni este si un tinut al legendelor-Satele Pietraru si Punga sunt pline de povesti care vorbesc despre un masacru produs cu sute de ani in urma caruia i-au cazut victime nomazii tatari care poposeaua pe o pajiste de langa satele lor in secolul al XIII-lea. Ei au fost ingropati acolo unde sunt astazi doua movile misterioase din piatra asemenea unor morminte numite ,,la Gorgane”.
Langa fostul sat Pietrile se spune ca exista un han, stani, unde macelari priceputi ar fi inventat reteta celebrilor ,,carnati de Plescoi”.
Bibliografie: Prof. Victor Andreica – Asist. Univ. Victoras Stoian ,,Comuna din vecinatatea legendei Cozieni”, Editgraph, Buzau-2012;
http://www.primariacozieni.ro/wp-content/uploads/2016/01/strategia-de-dezvoltare.pdf
Director,
Prof. Radu Ion